Cu el încep zilele şi termin serile. Este un geam special. Când nu pot adormi mă uit prin el, poate-poate îmi spune o poveste despre păpădii şi atunci adorm mai uşor. Ne înţelegem bine eu şi geamul. El nu pune întrebări,eu nu îl critic. Avem o relaţie armonioasă. În momentele în care ies din casă, geamul meu rămâne în compania străzii. Mă întreb uneori dacă nu este gelos. Plimbându-mă toată ziua, dau de alte geamuri, de alte uşi. Dar mereu mă întorc la geamul meu, pentru că doar el îmi oferă liniştea de care am nevoie.
Geamul meu cu praf de iarnă. Prin el şi păpădiile par mai galbene. Şi păstăile mai verzi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
- ce este în capul oamenilor care dorm ziua, dar stau treji noaptea? - probabil mai mult, totuși, decât în capul celor care nu dorm deloc....
-
Atunci când ai ceva la care ții foarte mult, dar nu vrei să împarți cu nimeni altcineva, nici măcar pentru o secundă, înseamnă că nu ai acel...
-
have you ever thought about what the sun thinks when it sets? i cannot get my mind around this. does it cry? does it laugh? does it say an...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu