Și al tău, și al universului

Atunci când ai ceva la care ții foarte mult, dar nu vrei să împarți cu nimeni altcineva, nici măcar pentru o secundă, înseamnă că nu ai acel lucru, de fapt. Pentru că, dacă l-ai avea de-adevăratelea, nu te-ai teme să-l împarți cu nimeni din frica de a-l pierde. Nu ai avea cum să îl pierzi, dacă ar fi al tău. Nu ar conta unde s-ar afla fizic, atâta timp cât ai ști că există paralel și în sufletul tău. Dacă ceva îți aparține ție, nu înseamnă că nu poate aparține și altcuiva. Ție îți aparține într-un fel, altcuiva - în alt fel. Nu ai cum să schimbi firea lucrurilor. Ai cum să schimbi doar felul în care te uiți la lucruri. Și felul în care le împarți cu cei din jur. Când vei începe să împarți fără a cere nimic înapoi, când vei începe să îți dai seama că totul poate fi al tuturor, poate vei găsi echilibrul. Și al tău, și al universului.