înțeleg dacă nu vrei să te dai cu mine în leagăn. nu aș vrea să îți rănești călcâiele. și mi-ar părea rău dacă ți-ai acoperi culorile și mai tare .. cu noroiul ce ar sări de sub picioare în timpul legănatului.
iar dacă se aude muzica în surdină, undeva de sub copaci, nu înseamnă că trebuie să dansăm neapărat noi. poate așteaptă alți obraji și alte frunți. unele care să nu gândească. unele care să simtă pur și simplu. unele care să vrea.
dar ce comedie cu pantofi roșii, dragule. da, dragule .. dar nu dragul meu.
vineri, 28 octombrie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
ecler cu cremă la temperatura camerei
îmi este dor să plâng. de fapt, nu știu dacă îmi este dor să plâng, cât îmi este dor să simt. ceva. îmi este dor să simt ceva atât de intens...
-
- ce este în capul oamenilor care dorm ziua, dar stau treji noaptea? - probabil mai mult, totuși, decât în capul celor care nu dorm deloc....
-
cuvintele mele stau nevorbite pe polița de sus a inimii mele. de fapt, inima mea nu mai este demult a mea. s-au plimbat atâtea lacrimi pri...
-
pe aproape se aude un copil. un râs din surdină, fericit și lipsit de griji. miroase a toamnă afară, simt cum se ridică în aer aburul frunze...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu