Uneori am impresia că sunt un fir de nisip şi că sunt purtată de apă. Alteori am impresia că sunt un val de mare şi că port alte fire de nisip după mine. Niciodată, însă, nu mă simt ca o scoică. Una care are lumea ei. Nici prea mică şi nici prea mare.
sâmbătă, 15 mai 2010
Electrizare
Nu îmi dau seama de ce mă leg atât de uşor de alte păpădii sau de ce printr-o forţă inexplicabilă a pământului dau numai de păstăi uscate în cale sau de ce întrebările intră atât de uşor în mintea mea sau de ce mă regăsesc mereu în aceeaşi colivie, chiar dacă îmi schimb mereu locul. Şi nu îmi dau seama dacă va continua tot restul vieţii sau dacă va înceta într-o zi. Dar probabil că răspunsuri la aceste întrebări nu voi găsi niciodată sau, cel puţin, departe de ziua de astăzi. Ce se întâmplă cu mine între timp? Nu înţeleg cine sunt. Sau ce. Mai tot timpul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
ecler cu cremă la temperatura camerei
îmi este dor să plâng. de fapt, nu știu dacă îmi este dor să plâng, cât îmi este dor să simt. ceva. îmi este dor să simt ceva atât de intens...
-
rece pe dinafară și caldă pe dinăuntru. fierbinte, de fapt. dureros de. într-atât, încât dacă m-ai scăpa din buzunarul tău pe vreun drum î...
-
he was never going to cast you in the main role. he was never going to shoot a movie just for you. he was just planning on filling the ad s...
-
cuvintele mele stau nevorbite pe polița de sus a inimii mele. de fapt, inima mea nu mai este demult a mea. s-au plimbat atâtea lacrimi pri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu