miercuri, 18 iulie 2012

surdo-goală




el nu știe. dar când va pleca, ea își va smulge afară tot trecutul, cu mâinile goale, la primul miez de noapte. inima, plămânii, stomacul și mintea. și va sta așa goală cât timp vor urla lupii pe la colțuri de păduri, să-i ajungă cântecele singuratice prin cavități. apoi își va umple golurile cu frunze de melisă și cu flori de lavandă, să-și adoarmă durerea mai ușor. iar când organele i se vor fi stors de sânge și amar, le va trece prin urzici, să le omoare și ultimile simțiri. apoi le va băga pe toate la loc, de unde le-a scos. peste flori și peste frunze, laolaltă. căci doar așa va putea să uite. cum de s-a întâmplat vreodată să-l iubească, să-l respire, să-l mănânce și să-l gândească.

iar spre dimineață va duce sângele la râu și va colora pietrele cu el. să simtă și ele ce a simțit ea. să audă și ele ce a auzit ea. până nu vor veni alte ape să spele sângele de pe pietre. și ce păcat. pentru că pietrele vor ține minte exact cum vor ține minte și înăuntru-rile ei. nici apele și nici smulgerile nu vor uita pentru ea ce ar trebui să uite singură.

sâmbătă, 7 iulie 2012

wild, wild world



ia-mă de mână și hai să fugim de aici. nu ne ține nimic. nu mai contează nimic. suntem niște nimicuri prea mici într-un univers prea mare. și în același timp, niște universuri prea mari într-un nimic prea mic. vrei? haide. o să leg mâna mea de a ta cu o panglică mov, ca să nu ne pierdem cât alergăm. și o voi scoate când ajungem undeva, unde să fim doar noi doi. niciun alt nimic, niciun alt univers. doar tu și doar eu.

iar dacă alegem să rămânem .. ne va sufla timpul din loc. și ar fi păcat, pentru că noi am fost făcuți să fugim. dar împreună. nu fugi doar tu. ia-mă și pe mine. și nu mă lăsa nici pe mine să fug fără tine de aici.

am fost făcuți să fugim împreună .. și dacă indiferent de fugă tot ne va înghiți timpul? nu îmi pasă. eu vreau mâna mea în mâna ta. și pașii tăi lângă ai mei. călătorind printre zile și nopți. poate azi. poate mâine. iar dacă totuși vom alege acum să fugim separat, promite-mi că până la urmă tot împreună vom fugi. îmi promiți?

mentă, mintă, minți și munți.

ecler cu cremă la temperatura camerei

îmi este dor să plâng. de fapt, nu știu dacă îmi este dor să plâng, cât îmi este dor să simt. ceva. îmi este dor să simt ceva atât de intens...