să ne curgă lichiorul prin vene. și să umblăm amețiți prin jungle pustii. verzi. năucitor de verzi. și să plouă torențial. zăpăcitor de torențial. dar să nu ne spele amețeala. și să ne curgă razele de soare pe spate. câte una pe zi. dar să nu ne evapore amețeala. să ne înghită noaptea cu freamăt de frunze. și să ne pierdem capul printre ele. dar să nu ne pierdem amețeala. să curgem printre liane. și să ne încâlcim gândurile printre ele. dar să nu ne încurcăm amețeala. să ne rotim concentric. dar să ne curgă lichiorul prin vene mai întâi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
ecler cu cremă la temperatura camerei
îmi este dor să plâng. de fapt, nu știu dacă îmi este dor să plâng, cât îmi este dor să simt. ceva. îmi este dor să simt ceva atât de intens...
-
încerc, de la o vreme, să-mi îngrădesc inima. cu sârmă ghimpată și cu celofan, cu mușchi de pădure, cu cabluri electrice, cu cârpe și sfori,...
-
pe aproape se aude un copil. un râs din surdină, fericit și lipsit de griji. miroase a toamnă afară, simt cum se ridică în aer aburul frunze...
-
all you will ever owe is to yourself. not to them. all you will ever need is to love yourself, before them.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu