Pășim desculț prin zăpadă și auzim viorile cum plâng. Ne rotim, ținându-ne de mâini, iar fulgii cad alene peste râsetele noastre. Ține-mă cât mai strâns și cât mai aproape de tine. Nu mă pierde. Auzi?
vineri, 25 februarie 2011
luni, 21 februarie 2011
Impresii
Verdele este culoarea ei preferată. Și a lui. A ei, pentru că trăiește cu gândurile în păduri. A lui, pentru că trăiește cu gândurile în pipă. Și mâna ei alunecă pe pieptul lui. Căldurile lor devin una. Iar verdele devine transparent. Dar nu contează.
marți, 8 februarie 2011
chiar dacă
Și ce ne facem dacă nu ve vom găsi niciodată? Timpul .. are mult prea multe găuri prin care se scurg momentele. Și nu le mai pot controla. Tu? Poți? Hai să le coasem. Avem nevoie de o ață trainică. Aceeași care te leagă pe tine de mine. De ce nu o văd? Tu o vezi? Cine o vede? L-aș invita în viața mea, să îmi arate drumul spre tine. Dar sunt cam deconectată de lume. De multe ori simt cum mă evapor. Și totuși, mă regăsesc mereu aici, așteptându-te, neschimbată. Noi ne vom găsi, chiar dacă va trebui să așteptăm încă o viață.
joi, 3 februarie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)