sâmbătă, 11 septembrie 2010
Offer them a shoulder to cry on
No one should suffer. Or cry. Or wait in vain. But they do. And then what can you do, eh? But sitting there by their side, offering them a shoulder to cry on, saying comforting words, even if they are not true and even if you do not truly believe in them. It is about them - the ones who fate hasn't been as generous with as it has been with you. It does not make them any different, it just challenges them more. It gives them an opportunity to become stronger than anyone, day by day, tear by tear, hope by hope. Still, no one should suffer.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
ecler cu cremă la temperatura camerei
îmi este dor să plâng. de fapt, nu știu dacă îmi este dor să plâng, cât îmi este dor să simt. ceva. îmi este dor să simt ceva atât de intens...
-
încerc, de la o vreme, să-mi îngrădesc inima. cu sârmă ghimpată și cu celofan, cu mușchi de pădure, cu cabluri electrice, cu cârpe și sfori,...
-
pe aproape se aude un copil. un râs din surdină, fericit și lipsit de griji. miroase a toamnă afară, simt cum se ridică în aer aburul frunze...
-
all you will ever owe is to yourself. not to them. all you will ever need is to love yourself, before them.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu